Luna aceasta, am vizitat la domiciliu sau am vorbit in parc cu cateva cunostinte de ale mele si am incercat sa le duc Evanghelia. Cu unii am vorbit pentru prima data. De exemplu am vorbit cu vecinul meu de scara pe care-l vad in fiecare zi pe banca in parc cu alti oameni si multe ore sta la baute si la fumat. Au mai fost si alti oameni care au auzit ceea ce am spus. Probabil unii cand au auzit ca e vorba de Dumnezeu si de pocainta, s-au ridicat si au plecat. Dar baiatul acesta (vecinul meu) avea intrebari si unele au fost puse din nemultumire fata de Dumnezeu. De exemplu, a intrebat de ce Dumnezeu, daca-I atotputernic, nu obliga oamenii sa faca ce vrea El si la final sa iasa totul bine pentru oameni. Si cred ca Dumnezeu mi-a dat un raspuns si i-am zis ca el, prin faptul ca bea si fumeaza, isi distruge viata si totusi Dumnezeu nu-l obliga sau nu-l schimba cu forta. Indirect am vrut sa-i spun si ca pacatul il va distruge.
Mi-am impartasit marturia intoarcerii la Domnul in fata a doi oameni care ziceau ca ei nu mai pot fi schimbati din cauza varstei pe care o aveau. Nu erau asa batrani dar veneau cu argumentul acesta. Prin marturia mea am vrut sa le transmit ca ceea ce la om e cu neputinta, la Dumnezeu e posibil. Totodata prin marturia mea le-am zis de problema si de robia pe care pacatul o aduce in om si ca la Domnul Isus este iertare si schimbare. Eram cu un frate si acesti doi oameni ne-au zis ca putem sa-i mai vizitam.
L-am intrebat pe un om cu care vorbesc periodic, ce il retine sa se pocaiasca. A amintit ceva de problemelor pe care le are. Dar nu am mai putut continua discutia pentru ca a intervenit ceva si a trebuit sa plec. Colegul meu cu care eram a continuat discutia si va tine si el legatura cu acest om.
Mama unui frate, membru in biserica, a murit la varsta de 95 de ani. Si ea a fost membra in Biserica Speranta. Fratii pastori au avut mesaje biblice la serviciul de priveghi si la inmormantare. Eu am vorbit la cimitir despre zadarnicia unei vieti traite doar pentru lumea aceasta si ca Isus este invierea si viata. Vestea Evangheliei a fost propovaduita si auzita de vecini, rude si cunostinte din oras, majoritatea fiind persoane nemantuite.
Am daruit impreuna cu fratele Marian Stoica si Gheorghe Ileana calendare crestine, masti de protectie Covid si seminte oamenilor din orasul Draganesti-Olt.
Majoritatea oamenilor au primit, cred, cu bucurie. Unii dintre ei ne-au multumit ca ne gandim la ei si au cerut pachetele si pentru cunostintele lor. Cu cativa am vorbit despre mantuirea prin Domnul Isus.
In luna aceasta, pe 14 martie, s-au implinit 17 ani de la primul botez al Bisericii noastre, Biserica Speranta si atasez si o poza facuta cu 7 din astfel de persoane si in care apare si fratele pastor Serban Gheorghe.
