February 15, 2022

Dragostea primită și dată mai departe

Însă Dumnezeu Și-a dovedit dragostea față de noi prin faptul că, pe când eram păcătoși, Cristos a murit pentru noi. Romani 5:8

În aceasta constă dragostea: nu în faptul că noi L-am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că El ne-a iubit pe noi și L-a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispășire pentru păcatele noastre. 1 Ioan 4:10

Familia noastră

În aceste două luni de slujire, noi ,ca și familie, ne-am bucurat ca să ne reunim. Damaris, fata noastră ,care este la facultate în Cluj, a venit acasă cu ocazia sărbătorilor. Ea a fost cu noi în activitățile de la biserică și de colind.

De asemenea ,în această perioadă, familia noastră nu a fost ocolită de suferință. Cornelia, soția mea, a avut piciorul drept în ghips ,din cauza a două degete la care a avut oasele fisurate. În acest timp Tiby, băiatul nostru a preluat o parte din responsabilitățile Corneliei. În toate acestea ,ne-am bucurat de intervenția lui Dumnezeu. Și am arătat bunătatea lui Dumnezeu celor ce aveau nevoie de evanghelie și dragostea creștină.

Activitățile familiei noastre

Avem o mare bucurie când putem investi în viețile tinerilor și a copiilor. În Decembrie ,am văzut cum Dumnezeu convinge și lucrează în viața tinerilor. Pe data de 4 Decembrie am vizionat împreună cu tinerii filmul Noe. După vizionare am avut câteva discuții despre răutatea oamenilor și intervenția lui Dumnezeu în viața lui Noe. Pe data de 19 Decembrie am avut un eveniment în care am vestit evanghelia și apoi le-am dat câte o sacoșă cu alimente și dulciuri. În timpul discuțiilor, o adolescentă a afirmat ”Pe mine mă bate gândul să mă pocăiesc”. După acea ,și alți 3 au afirmat la fel.

Rugați-vă alături de noi,, ca acești adolescenți care au 14 ani ,să ducă gândul până la capăt și anul acesta să avem și botez. Rugați-vă și pentru noi ca să știm cum să investim în continuare în ei.

Dumnezeu m-a eliberat de gândul că zona în care slujesc pe Domnul este cea mai grea. La începutul anului ,am avut ocazia să merg în Dobrogea pentru a ne ruga și a vizita câțiva misionari de acolo. Deși eram în România ,mi-am dat seama că defapt eram într-o cultură total diferită de ceea ce eu știam că înseamnă România. Se vorbea mai mult limba turcă, și organizarea lor mie mi se părea dezorganizare.

Toate acestea m-au făcut să accept că da, unde slujesc eu,, este greu pentru că oamenii nu reacționează și sunt indiferenți, dar sunt alte zone în care oamenii vin la întâlnire, dar doar cu alte gânduri decât cele de a se întoarce la Domnul.

În urmă cu câțiva ani, o soră din Germania, a venit în România ca misionară. Aproape doi ani a fost implicată în Corabia împreună cu Cornelia în lucrarea cu copiii. În acest timp, inima ei s-a alipit de câțiva copii foarte nevoiași. Cu ajutorul ei, în această perioadă am reușit să cumpărăm pentru acești copii hrană și îmbrăcăminte.

Distribuie