31 decembrie 2017
Ulan-Ude, Buryatia
„Fraţii mei, să priviţi ca o mare bucurie atunci când treceți prin felurite încercări, căci ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare. Dar răbdarea trebuie să-şi ducă la desăvârşire lucrarea, ca să fiţi desăvârşiţi şi întregi, fără să vă lipsească nimic.” Iacov 1:2-4
Poze din slujire
Bucurii și încercări. Se împletesc în viața noastră zi după zi, an după an. Devin unul din cele mai folosite „instrumente” prin care suntem zidiți în asemănare cu Hristos. Încet-încet prin ele se produce, crește și se maturizează în noi roada răbdării.
De bucurii și încercări am avut parte din plin și în ultima vreme. Încep cu un mic update la ultima scrisoare, din 5 decembrie. După multe peripeții, Adriana și Ayana Maria au ajuns atunci acasă. La o zi jumate’ de când au plecat din Ulan Bator și după exact 12 ore de când am plecat eu din Ulan-Ude cu mașina să le iau de la vama cu Mongolia, pe drumuri acoperite de zăpadă, dar pe alocuri și de polei și gheață! Mare mulțumim pentru rugăciuni! Însă pe Ani, Sami & Cinzo nu i-au lăsat să treacă granița și au fost nevoiți să se întoarcă însoțiți de un polițist în Ulan Bator. Vroiau să verifice mai îndeaproape “povestea” lui Cinzo. Pînă la urmă au renunțat să mai plece acum în România.
Poliția au vrut să le ia și pe Ayana & Adriana înapoi în Ulan Bator – ziceau că pentru ceva declarații – dar la marile mele insistențe (“ori le acuzați de ceva și atunci aveți dreptul să le limitați libertatea de mișcare, ori sunt libere să facă ce vor, inclusiv să treacă granița în Rusia!”) le-au dus cu o mașină de poliție până la vamă și le-au lăsat să treacă granița (deși le spuseseră că au interdicție la a ieși din Mongolia!), de unde le-am luat eu. Am reușit apoi să depunem actele pentru rezidența Ayanei și i-a fost aprobată, slavă Domnului! Cum zicea unul din ofițerii de la Imigrări – „acum se află legal pe teritoriul Rusiei”!
Dar au apărut alte probleme. Începând cu 2011, cînd am primit rezidența temporară în Buryatia, în fiecare an trebuie să depunem la Serviciul de Imigrări o confirmare a faptului că trăim aici. Am făcut lucrul acesta până acum pentru mine și Adriana. Dar anul acesta ne-au zis că trebuia în toți acești ani să depunem confirmările și pentru copii, deși până acum niciodată nu ne-au spus acest lucru. Scuza lor a fost că noi trebuia să știm legea, iar ei nu erau obligați să ne atenționeze. Acum ar trebui să-mi dea 4 amenzi – câte 200 lei pentru fiecare copil. Problema cea mai mare nu e însă valoarea lor, ci că se vor aduna 5 amenzi legate de încălcarea regimului migrației (ne-au mai dat una pentru Ayana Maria, care a fost socotită ilegală pe teritoriul Rusiei, deși se născuse aici!). Iar cum de la 2 amenzi pot anula rezidența, cu 5 amenzi eu sunt în mare pericol să o pierd! Au zis că se mai gândesc cum să procedeze (având – din spusele lor – și varianta ”să închidă ochii”) și m-au chemat din nou după Anul Nou, când vor lua o hotărâre.
Tot în ultimul timp am avut ocazia să slujim de două ori în mai puțin de o lună, inclusiv prin predicare, în biserica Noua Generație din Talțî de Jos, un sat la vreo 30 km de Ulan-Ude. O comunitate nu foarte mare – în jur de 30 persoane – unii din sat, alții veniți din oraș. Dar o comunitate vie, dinamică – Cristina Aryuna îmi spunea: “Tati, eu niciodată nu am văzut o biserică atât de “energică”!
A doua oară când am fost acolo am văzut mâna lui Dumnezeu și în următorul aspect: ni s-a stricat mașina! Dar s-a stricat DOAR după ce am ajuns la biserică, în momentul în care o parcam! Chiar greșisem drumul și-am avut de făcut vreo 15 km în plus, iar ea a rezistat inclusiv ocolul acesta! Problema a fost la capul de planetară și am reușit s-o reparăm.
Însă acela a fost doar începutul problemelor cu mașina. Acum câteva zile cineva, neacordând prioritate, a intrat în mine dreapta-față și mi-a spart farul, bara de protecție și mi-a îndoit aripa.
Ziua următoare Cristina Aryuna a avut cu clasa ei un spectacol de Crăciun – Adriana vorbise cu învățătoarea, Irina Jamsoevna, o buryată care cu ceva ani în urmă a fost parte a unui grup de studiu biblic de femei, iar aceasta a fost de acord să pregătească împreună spectacolul. Asta într-o clasă în care cam 2/3 dintre copii sunt buryați, la spectacol participând și mulți dintre părinții lor, toți având ocazia în timpul acesta să audă Evanghelia! Costumele le luasem de la una dintre prietenele nostre credincioase, parte a bisericii de casă, Nadia, la rândul ei învățătoare, care le croise și cususe singură pentru a le folosi pentru scenete de Crăciun. Seara târziu, în timp ce mergeam să duc înapoi costumele Nadiei, am făcut eu un accident – la un semafor am „agățat” cu talpa lată a ghetei de iarnă și pedala accelerației în timp ce apăsam frâna (nu mă-ntrebați cum e posibil, uite că este :( și am lovit mașina din fața mea. Reparația lui o va plăti asigurarea mea, dar eu va trebui să repar mașina singur – iar estimarea este că va costa peste 5.000 lei!
MOTIVE DE RUGĂCIUNE:
- pentru situația de la Serviul de Imigrări – dacă este posibil, să ne ierte de amenzile în urma cărora eu pot pierde rezidența;
- pentru adolescenții și tinerii cărora le slujim în biserică – s-au pregătit din greu, iar astăzi ei vor conduce serviciul de închinare în biserică, inclusiv predicarea!
- pentru noaptea de Revelion – prima dată o organizăm împreună cu același grup de tineri. Ne-am pregătit în multe feluri, inclusiv cu multe feluri de mâncare, dar accentul l-am pus pe partea spirituală. Rugați-vă ca în acest timp să fie atinși de puterea lui Dumnezeu!
- Să reușim să reparăm mașina, care ne ajută mult să ne putem mișca repede și la căldură pe aici pe unde temperaturile uneori coboară către -40*C!
Nu vreau să închei aceste rânduri fără să vă mulțumesc pentru tot ce ați făcut și faceți pentru ca noi să putem sluji în continuare în Buryatia! Fie ca Dumnezeu să vă răsplătească dragostea voastră, exprimată în rugăciuni, în încurajări, în dărnicie!
Fiți binecuvântați de El și în anul care ne stă în față!
În harul Lui,
Marius Giura