Vă binecuvantam în Numele Domnului Isus. Fie ca fiecare dintre voi sa fie o mărturie pentru oamenii care sunt în jurul vostru. Marturia personala in fata oamenilor, o clădim asa cum se zidește un zid, cărămidă cu caramida. Cum știți unii dintre voi, Priscilla, fata mea, L-a mărturisit pe Domnul în viata ei și as vrea sa împărtășesc cu voi o experienta care a avut-o, nu demult, la scoala.
Era ziua unei colege de-ale ei. In școlile din Romania exista aceasta tradiție, de a canta “La multi ani“ pentru sarbatorit, iar clasa ei a cantat la prima ora, la a doua, chiar si la a treia ora. Fiecare ora a fost cu un profesor diferit. Utima ora a avut fizica si colegii ei, ca sa mai piardă din timp, au vrut sa cânte din nou la multi ani, spunându-i profesoarei ca nu i-au cantat pana atunci. Insă doamna de fizica, a ridicat-o in picioare pe Priscila, fiica mea, si a intrebat-o direct, daca este adevarat ce spun colegii. Priscila a avut o alegere de facut si nu avea prea mult timp la dispoziție sa se gândească. Alegerea era fie sa spuna adevarul si colegii ei sa se supere pe ea, sau sa minta impreuna cu ei. M-a surprins plăcut sa aud ca a spus adevarul chiar dacă toți colegii ei s-au suparat pe ea.
Dragilor, Dumnezeu ne pune pe fiecare dintre noi în astfel de situații în care trebuie sa stam de partea adevărului. Uneori clădim mărturia noastră. Alteori suntem testați de oameni sa vada dacă suntem ceea ce spunem ca suntem. Domnul sa ne ajute sa veghem!
Rugati-va pentru noi, ca familie, ca Domnul sa ne folosească pentru gloria Lui!
Rugati-va pentru Priscila, sa continue sa fie o mărturie în clasa ei!
Fiți binecuvântați!
